biocenoza


biocenoza
biocenoza {{/stl_13}}{{stl_8}}rz. ż Ia, CMc. biocenozazie {{/stl_8}}{{stl_7}}'zespół zwierząt i roślin żyjących w jednym środowisku, powiązanych wzajemnie zależnościami pokarmowymi' {{/stl_7}}

Langenscheidt Polski wyjaśnień. 2015.

Look at other dictionaries:

  • biocenoză — BIOCENÓZĂ, biocenoze, s.f. (biol.) Asociaţie biologică de plante care se află într un echilibru dinamic dependent de mediu. [pr.: bi o ] – Din fr. biocénose. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  biocenóză s. f. (sil. bi o ), g. d. art.… …   Dicționar Român

  • biocenoza — biocenóza ž DEFINICIJA biol. životna zajednica raznovrsnih biljnih i životinjskih organizama na određenom staništu (biotopu) ETIMOLOGIJA bio + grč. koínōsis: spajanje …   Hrvatski jezični portal

  • biocenóza — e ž (ọ̑) biol. skupnost različnih živalskih in rastlinskih vrst, ki živijo na določenem prostoru v enakih življenjskih razmerah, združba: biocenoza se v svojem biotopu ugodno razvija …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • biocenózã — s. f. (sil. bi o ), g. d. art. biocenózei; pl. biocenóze …   Romanian orthography

  • biocenoza — ż IV, CMs. biocenozazie; lm D. biocenozaoz biol. «zespół populacji różnych gatunków zwierząt i roślin, żyjący w określonym środowisku biotypie, podlegający jego czynnikom i powiązany ze sobą zależnościami pokarmowymi oraz konkurencją biologiczną… …   Słownik języka polskiego

  • ecosistem — ECOSISTÉM, ecosisteme, s.n. Complex unitar din biocenoză şi mediul fizic înconjurător; biogeocenoză. ♢ ecosistem uman = Sistem format din populaţia umană şi habitatul său, integrat în biosferă. (din fr. écosystème) Trimis de tavi, 16.01.2009.… …   Dicționar Român

  • antropobiocenoză — ANTROPOBIOCENÓZĂ s.f. (biol.) Biocenoză influenţată de activitatea economică a omului. [< fr. anthropobiocénose, cf. gr. anthropos – om, bios – viaţă, koinos – comun]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  ANTROPOBIOCENÓZĂ s. f.… …   Dicționar Român

  • biocenotic — BIOCENÓTIC, Ă, biocenotici, ce, adj. (biol.) De biocenoză. [pr.: bi o ] – Din fr. biocénotique. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  biocenótic adj. m. (sil. bi o ), pl. biocenótici; f …   Dicționar Român

  • biogeocenoză — BIOGEOCENÓZĂ s.f. Complex natural în cadrul căruia biocenoza şi biotopul se condiţionează reciproc; ecosistem. (din fr. biogéocénose) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: MDN  biogeocenóză s. f. (sil. bi o ge o ), g. d. art. biogeocenózei Trimis… …   Dicționar Român

  • adventiv — ADVENTÍV, Ă, adventivi, e, adj. 1. (bot.; despre plante) Originar din alte ţări sau continente şi care s a răspândit fără a fi cultivat. ♦ (În sintagmele) Rădăcină adventivă = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părţi ale plantei. Mugure… …   Dicționar Român